Bunicule, dar atacanții un’ se duc, cînd se duc? Se duc în campionate mai bune și mai drepte, nepoate, acolo unde se poate trăi omenește… Maxim în Germania, Țucudean în Belgia, Marius Niculae în Portugalia – sînt recentele nume înregistrate la terminalul „Departures“. La CFR, zău, nici nu mai știm cine-o fi rămas în fața gării, de cînd percutanții ardeleni Rafael Bastos și Modou Sougou au luat, pe bani frumoși, calea străinătății. Da, ne părăsesc înaintașii, semn că, pe undeva, rămînem la mijloc, înspre fund. Nu ajungea că ne emigrează creierele. Acum, iată, ne pleacă masiv și capetele la vinclu, călcîiele abile, șireturile sănătoase ale națiunii.
Pare greu de crezut și, totuși, am ajuns pe prima poziție în topul european. Conform unui raport al UEFA, Liga 1 se află pe locul I în ceea ce privește creșterea numărului de transferuri. E un semn de dinamism! – ar zice unii, optimiști liberschimbiști. Ne lași? De fapt, Liga 1 prezintă datele unei economii în curs de subdezvoltare. După cum oftam anterior, vindem iute tot ce ne-a mai rămas de preț prin casă. În rest, pe la noi prin piață, învîrtim o puzderie de afaceri mărunte, de azi pe mîine. La fel cum, în criză, au proliferat covrigăriile și biznisurile secondhand, ei bine, și-n Liga 1 s-au înmulțit tranzacțiile cu jucători ieftini, de 2 lei, cumperi doi și al treilea e gratis. E un model păgubos. Asta nu-i creștere economică sau fotbalistică durabilă. E veșnicul, mizerul, pauperul talcioc.
Atît ar mai lipsi: prin sentința Înaltei Curți să ni ți-i lege pe ăia din Dosarul Transferurilor. N-ajunge că sîntem pe primul loc în Europa la creșterea numărului de transferuri. Retroactiv, am deveni lideri continentali și la însumarea numărului de ani/pîrnaie pentru ăia care au crescut cîndva din transferuri.
Publicat în Cațavencii, nr. 5(83), 2013
Bunicule, dar atacanții un’ se duc, cînd se du