De la debutul acestui an, reorganizarea administrativ-teritorială a României este una dintre temele care revine cu regularitate în discursurile politice şi în dezbaterea publică. Deşi nu există un punct de vedere oficial din partea Guvernului cu privire la detaliile reorganizării, în media au fost vehiculate diferite formule de regionalizare.

De curând au început controverse asupra viitoarelor capitale ale regiunilor, dar şi asupra limitelor până la care va fi extinsă regionalizarea.

Încă opinia publică nu are o viziune clară sau o judecată cristalizată. În percepţia publică se amestecă aşteptări exagerate, frici sau iluzii personale şi colective. La o primă vedere, observăm că percepţia este influenţată de mulţi factori: nivel de instrucţie, vârstă, habitat sau chiar zonă geografică de apartenenţă.

Posibilitatea de a crea o bulversare a întregii societăţi prin decizii arbitrare sau nepregătite este considerabilă aşadar credem că este nevoie în viitor de ample studii de impact, dezbateri publice şi studii ştiinţifice care să implice Academia Română, mediul universitar, instituţiile de cercetare şi societatea civilă, comunităţile şi angajaţii din administraţia locală sau centrală.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES a început un amplu proiect de cercetare socială şi analiză cu privire la impactul regionalizării asupra dezvoltării României.

Cercetarea ”Regionalizarea. Aşteptări, frici şi iluzii” face parte din seria studiilor de percepţie care prefaţează proiectul menţionat şi a avut ca scop identificarea percepţiei populaţiei cu privire la acest proces iminent prin care va trece România.Studiul de faţă a dorit să fixeze un punct de plecare, o radiografie a stadiului în care se află percepţia publică a acestui important proiect de guvernanţă. Interpretari regionalizare by

Cercetarea a vizat următoarele