De vorbă cu Gheorghe Florescu, autorul cunoscutei cărţi “Confesiunile unui cafegiu”

După o viaţă de om trăită şI învârtită în jurul cafelei (de la vârsta de 8 ani, pe când ucenicea la mentorul său, armeanul Avedis Carabelaian, şI până la cei 69 de ani, pe care-i va împlini în curând), Gheorghe Florescu pare el însuşi compus din cele mai aromate, rare şI rafinate boabe de cafea din lume. Este o adevărată enciclopedie în materie, putând povesti ore în şir de la primii zori ai descoperirii şI preparării magicei licori şI până la marii oameni ai lumii pasionaţi în exces de parfumata fiertură. ŞI dacă, totuşi, nu poate divulga secretul profesional propriei reţete de preparare a cafelei, se bucură, în schimb, să vă arate cum se poate pregăti cea mai minunată ceaşcă de cafea cu mijloacele pe care le aveţi la îndemână.

Atenţie! “Bărbatul trebuie să facă soţiei cafeaua”

Când intri în micuţa prăvălie situată în Piaţa Rosetii din Bucureşti, olfactiv, simţi cum te dezmiardă zeci de arome amestecate ce te fac să inspiri cu nesaţ aerul dens, îngemănat cu parfumul boabelor de cafea proaspăt prăjite şI depozitate în cilindri de sticlă. Abia apoi, vizual, realizezi că nu eşti departe de-a crede că ai intrat în peştera comorilor lui Ali Baba. Alune, fistic, şerbet, dulceţuri, băuturi fine, fac ca papilele gustative s-o ia razna, creând pofte de nestăvilit. Dincolo de tejghea, coborât parcă din poveştile cu Harun-al-Rashid, ca un “calif” al cafelei, sau ca un pezevenghi moş Cadâr, din piesa “Tache, Ianche şI Cadâr” a lui Victor Ion Popa, stă Gheorghe Florescu gata să interacţioneze amical şI şăgalnic cu oricare client intrat pe uşă. “Negustorul ideal este pentru Jurnalul Naţional”, versifică vesel la moment cafegiul. Cum “la aşa ceva e imposibil să spui nu” (ca într-un vers al lui Alexandru Andrieş, ce stă înrămat la loc de cinste pe unul din pereţii ca