Steagurile BOR fâlfâie, tot mai numeroase, tot mai zgomotoase, pe cerul patriei. Păi, să le numărăm, coane Fănică!
Chiar acum, numărul bisericilor depăşeşte numărul şcolilor şi al spitalelor, reunite. Preoţii i-au întrecut pe medici. Cei din urmă emigrează, din cauza condiţiilor de trai şi profesionale, preoţii, nu. BOR e singura instituţie privată din România care are monopol oficial. Pe lumânări, deocamdată. Dar şi-l va extinde în domeniul bijuteriilor. Cruciuliţele (de aur, că alea de tablă nu se pun) vor ieşi pe piaţă numai din atelierele ecumenice, cu aprobarea şi harul Patriarhiei. BOR s-a introdus, tiptil, în moartea oamenilor, cenzurându-le ultimele dorinţe, vinovate şi păcătoase. Incinerarea e câh! Biserica a înţeles că o sursă de venit grasă, cimitirele, ar putea să-i scape printre degete, aşa că a interzis cimitirele private. Ah, bănosul loc de veci! În şcoală, darwinismul a fost exorcizat încă înainte de a fi predat, chiar din clasa a doua. E educaţie religioasă? Ba-i catehizare în toată regula! De curând, popimea are şi opinii medicale radicale, ridicându-se cu sabia afuriseniei împotriva vaccinării. Vaccinul e drăcesc şi desfrânat.
Ar fi de râs, dacă această umbră fundamentalistă nu s-ar întinde ameninţător. Biserica îşi apropriază tot mai multe segmente ale vieţii sociale şi economice. E o ofensivă nici subtilă, nici tăcută, dimpotrivă, tot mai vocală, tot mai apăsată. Să luăm, de exemplu, chestiunea vaccinării împotriva cancerului de col uterin. Biserica n-are treabă cu cele 3.000 de femei care mor anual în România. Dacă afacerea e profitabilă, prin consecinţele ei, împărtăşanii, acatiste, înmormântare – toate plătite „informal“ –, atunci să moară! Statul şi cetăţeanul scot bani grei din buzunar pentru tratament, alte mii de femei suferă operaţii mutilante şi tratamente umilitoare (chimio şi radioterapia sunt agresive şi invazive), iar cle