În Olanda, ţara care a inventat bursa de acţiuni - icoana capitalismului -, guvernul a naţionalizat două dintre principalele bănci şi a intervenit cu bani în salvarea celui mai mare creditor. Astfel, statul a preluat controlul unui alt simbol al economiei occidentale, sistemul bancar. În aceste condiţii, se poate vorbi de o criză a capitalismului în Olanda?
Olanda are un CV de invidiat pe plan internaţional. Fost imperiu comercial şi colonial, ţara este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Aliat apropiat al Germaniei, Olanda este una dintre puţinele state din zona euro care mai are rating suveran maxim.
Economia este a cincea ca mărime din uniunea monetară, dar deşi este considerată ca făcând parte din miezul zonei euro, este măcinată de probleme precum una dintre cele mai mari datorii ipotecare din Europa, scăderea accentuată a preţurilor locuinţelor, declinul sectorului de construcţii, reducerea cheltuielilor populaţiei şi a investiţiilor, măsurile de austeritate ale guvernului, exporturi mai mici şi criza europeană.
Pentru că aproximativ 60% din exporturi se duc în zona euro, Olanda este foarte sensibilă la condiţiile economice din uniunea monetară. Exporturile contribuie cu aproape 30% la Produsul Intern Brut.
Activitatea industrială - în care predomină procesarea alimentelor, producţia de chimicale, rafinarea petrolului şi utilajele electrice - generează aproximativ 20% din PIB. Dar serviciile - în principal bancare şi de asigurări, de transport, de logistică şi distribuţie - au un aport normal de peste 50% la veniturile naţionale.
O economie măcinată din interior
Însă băncile nu mai împrumută, iar populaţia nu mai poate cumpăra, ceea ce înseamnă că sectorul comercial şi chiar băncile nu au cui vi