După ce a învăţat aproape pe de rost Raportul MCV al Comisiei Europene, Traian Băsescu a luat din nou microfonul în mână şi a ieşit într-o conferinţă de presă ale cărei gălăgie şi agresivitate n-a putut-o disimula.

De la începutul discursului său neadmiţând vreo replică a fost formulată prezicerea că această conferinţă de presă dă nota oficială a şefului statului faţă de Raportul atât de criticat în ultima perioadă. Adică, viziunea sa este poziţia oficială, unică a statului. Restul punctelor de vedere, ale Guvernului, ale Parlamentului, ale opiniei publice, exprimate prin intermediul mass-media neobedientă lui, necuvenindu-se luate în vedere. Deşi o poziţie oficială a statului implică şi acordul Parlamentului şi al Guvernului, inclusiv cu privire la Raportul MCV. Şi nu poate fi altul când este o poziţie exprimată de şeful statului. Iar o conferinţă de presă nu reprezintă poziţia oficială a unei ţări. Dar Traian Băsescu a dat de înţeles că se consideră stăpânul României şi nicidecum un politician contestat care ocupă vremelnic o funcţie în stat.

Laudele sale la adresa Raportului MCV au curs în valuri adăugându-se în egală măsură criticilor strepezite şi ironice la adresa politicienilor lipsiţi de experienţa şi înţelepciunea pe care doar el le are, de a citi şi înţelege un document al Comisiei Europene. Şi care, în viziunea sa, exprimând rezerve la adresa raportului, au avut o poziţie împotriva interesului naţional şi au contribuit ca românii incapabili de discernământ politic să fie păcăliţi de emisiunile tv.

Din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, Raportul MCV este bazat pe fapte, întâmplări şi acţiuni ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat. Iar în pofida lor, instituţiile statului de drept au funcţionat şi s-au întărit. Dar dacă s-a întâmplat aşa, ne putem întreba cum se poate vorbi despre o tentativă de lovitură de s