Băncile greceşti au început o campanie disperată de lobby pe lângă creditorii internaţionali responsabili cu bailoutul ţării pentru a relaxa condiţiile impuse pentru recapitalizare şi a evita astfel naţionalizarea. Cele mai mari bănci elene sunt prezente şi în România.
Cel de-al doilea program de bailout stabilit pentru Grecia, de 172 miliarde de euro, prevede că fonduri de 27 de miliarde de euro vor fi injectate în principalele patru bănci, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, scrie Financial Times. Toate au operaţiuni în România.
O contribuţie suplimentară de 2,5 miliarde de euro ar urma să vină din partea investitorilor din sectorul privat.
Însă băncile au probleme în a atrage capital de la investitorii privaţi, iar termenul-limită, sfârşitul lunii aprilie, se apropie.
Unii investitori consideră că acţiunile băncilor sunt supraevaluate şi sunt descurajaţi de asemenea de capitalul negativ al acestora, de aproximativ opt miliarde de euro.
"Investitorii noi nu sunt dispuşi să plătească pentru pierderile de ieri. Dacă vrei să atragi capital privat, trebuie să reexaminezi aceste condiţii", a afirmat Nikos Karamouzis, director executiv adjunct la Eurobank.
Niciun fond de investiţii serios nu s-a arătat interesat de băncile elene, ci doar câteva fonduri de hedge, spun analiştii şi bancherii.
"În acest moment interesul investitorilor instituţionali internaţionali în a participa la recapitalizarea băncilor sub actualele condiţii este redus", a explicat Antonio Ramirez, analist la Keefe, Bruyette & Woods.
Dacă nu apar investitori străini, băncile riscă să fie complet naţionalizate, controlul acestora urmând a fi preluat de Fondul Elen de Stabilitate Financiară - instituţia care administrează fondurile de bailout în numele creditorilor internaţionali, UE, FMI şi BCE.
Bancherii se plâng că termeni
