Învăţătoarea Cristiana Anghel care a făcut greva foamei pentru ca educaţia să primească mai mulţi bani, a uitat de convingerile sale odată cu câştigarea unui loc în Senat. Ea m-a impresionat dar m-a pus şi pe gânduri.

Mi s-a părut remarcabil că cineva, dintre noi , cadrele didactice protrestează într-un fel extrem, punându-şi viaţa în pericol. Dar m-a pus şi pe gânduri faptul că se adunaseră foarte multe zile de greva foamei şi ea arăta nefiresc de bine. Mai mult apărea şi destul de des la televizor.

Ea m-a făcut să mă gândesc la schiţa “Tempora…” a marelui scriitor I.L.Caragiale şi la personajul principal al acestei povestiri Coriolan Drăgănescu .

“Acum câţiva ani, unul dintre cei mai de seamă studenţi ai Universităţii noastre era şi tânărul Coriolan Drăgănescu. SUMARUL ARTICOLULUI Învăţătoarea cheală, sau despre grevistă cu sprijinul lui Caragiale şi Eugene Ionesco„Cântăreața cheală” - Scenele I, II și III„Cântăreața cheală” - Scenele IV, V și VI„Cântăreața cheală” - Scenele VII, VIII și IX„Cântăreața cheală” - Scenele X și XI

Avea inteligenţă vie, caracter de bronz, temperament de erou ; pe lângă acestea, natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă. Se-nţelege că posedând astfel de calităţi, Coriolan trebuia să ajungă în fruntea camarazilor lui. El conducea toate mişcările studenţimii. De câte ori generoasa tinerime universitară, nemaiputâd sta indiferentă faţă cu împrejurările politice, se hotăra să-şi spună şi ea cuvântul ei, Coriolan îi strângea rândurile, o organiza, o îmbărbăta, o înflăcăra şi o ducea — la statua lui Mihai Viteazul.

Până aci, Coriolan era mare, era incomparabil ; dar aci, la statua eroului de la Călugăreni, era prodigios. Cuvântarea lui era aşa de zguduitoare, încât auzindu-l, te mirai de nepăsarea eroului de bronz : cum oare nu descăleca, precum odinioară comandorul lui Don Juan, spre a face