Anual, 75.000 de români sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer, mulţi într-un stadiu avansat

În Timiş, sunt 14.000 de bolnavi de această teribilă maladie. Cu prilejul Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Cancerului, 4 februarie, marcată sub sloganul „Trăim în Europa, dar ne tratăm în România”, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în contextul recentei crize a citostaticelor din ţara noastră, trage un semnal de alarmă faţă de respectarea dreptului pacienţilor diagnosticaţi cu cancer de a avea acces la cele mai noi terapii din domeniu.

„Pentru pacientul român, cel mai important lucru după momentul diagnosticării este accesul la tratament. Este de notorietate faptul că, în România, lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile. Aceasta înseamnă, concret, că peste 140 de molecule şi indicaţii noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, aşteaptă de aproape 5 ani să ajungă la pacienţii dianosticaţi cu cancer şi să-i ajute pe aceştia în lupta cu boala”, susţine FABC.

Conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului) şi momentul în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se aşteaptă 392 de zile, în Suedia 206 zile, iar în Austria doar 88 de zile. Se creează astfel o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor români la tratamente de ultimă generaţie. Românii ajung să fie trataţi cu medicamente vechi.

„În acest moment, la Comisia de Oncologie de la nivelul CNAS sunt pe listele de aşteptare peste 1.000 de bolnavi de cancer. Cu siguranţă, nimeni nu îşi doreşte să sufere de cancer, dar fiecare dintre noi trebuie să avem certitudinea că, în cazul în car