Pe site-ul ICR a apărut Raportul preliminar ce va fi prezentat în Senat, privind evaluarea situaţiei la preluarea mandatului de către actuala conducere. Sunt acuzaţii extrem de grave faţă de mandatul lui H.-R. Patapievici la ICR, mai ales că documentul face referire şi la Raportul Curţii de Conturi.

Plăţi făcute ca mituire şi depozite cu carte nevândută, filiale transformate în agenţii de impresariat

Prima parte a Raportului trece în revistă concluziile faţă de activitatea ICR până în septembrie 2012, când H.-R. Patapievici era preşedintele acestei instituţii. Iată principalele concluzii:

- O înţelegere restrictivă a culturii, cu accent pe anumite componente şi pe creatorii potenţiali şi cu stârnirea unei antagonizări între generaţii.

- Impact restrâns, creat mai ales făcând plăţi pentru participări la activităţi.

- Plăţi pentru activităţi prin excedarea reperelor şi practicilor europene, de multe ori fără distincţie între remunerare firească şi mituire.

- Editarea de publicaţii ce nu se vând, cu autori remuneraţi, fără redacţii responsabile de difuzare.

- Depozite umplute cu cantităţi mari de volume plătite, ce nu au putut fi vândute.

- Institute culturale române în străinătate cu neajunsuri majore: unele fără sediu (Bruxelles), altele fără bibliotecă (Viena), altele realizând activităţi cu impact insuficient (Budapesta, Varşovia), altele devenind agenţii de impresariat (Istanbul), altele fără înţelegerea culturii (Paris), altele realizând mai mult activităţi din sfera pregătirii profesionale a directorului (New York) etc..

- Folosirea unor institute pe post de „finanţator de premii“ şi de acţiuni ale unor firme de la faţa locului.

- Preferinţa pentru „manageri culturali“ selectaţi discreţionar, care s-au dovedit a fi fără randament managerial şi fără orientare sigură în cultură.

Cam aşa arată depozit