Ne-ar ajuta pe toți dacă cultele religioase ar fi mai transparente în privința finanțelor lor. Cred că banul e ochiul dracului numai dacă nu e la vedere.

540 de milioane de euro pe an primesc cul­tele religioase din taxele colectate de statul român. (erată 08.02.2013: suma reală prevăzută în bugetul de stat pe 2013 e de 70 mil. euro, nu 540 cum publicase mass-media în 02.02.2013). Cam 200 de biserici pe an au fost construite după 1989. Peste 4.000 în total. Majoritatea banilor merg înspre Biserica Or­to­doxă. N-o să fac o paralelă cu numărul de spitale, de școli sau de biblioteci care ar fi putut fi construite cu acești bani. Pentru că nu asta e ideea. Ideea e că sta­tul român n-ar trebui să fi­nanțeze cultele religioase cu niciun leu. Punct.

Opțiunea religioasă și prac­ticarea religiei sunt chestiuni private, nu de stat. Rolul normal al statului e să fi­nan­țeze doar acele activități pe care cetățenii săi nu le pot finanța sau organiza singuri. Cum se califică cultele religioase la acest criteriu? Nicicum. Ele pot să se finanțeze, dar nu vor. Ar fi de muncă, ar fi de ges­tionat mult mai atent relația cu enoriașii. E mai simplu să primească. E mai simplu să stea cu mâna întinsă, în loc să pună osul și mintea la treabă. Mai ales că mâna asta întinsă ține mereu în mânecă buletine și ștampile de vot.

Dacă tot se discută acum revizuirea Cons­tituției, poate avem curajul să abordăm tran­șant ipocrizia cultelor religioase fi­nan­țate de stat, mai cu seamă a Bisericii Orto­doxe, beneficiarul majoritar, și să ima­gi­năm o formă modernă și echitabilă de se­parare autentică a statului de religie.

Eu nu sunt de acord să-mi bage mâna în buzunar nicio Biserică. Vreau un sistem de finanțare benevolă, așa încât să pot văr­sa lunar o sumă de bani cultului care și-i merită. Știu că asta sună inacceptabil pen­tru o Biserică Ortodoxă obiș­nuită în ultimii