Mai bine de jumătate dintre români sunt puţin sau deloc interesaţi de problema regionalizării, conform unui studiu realizat de IRES.
Studiul a fost realizat în perioada 23-25 ianuarie, pe un eşantion reprezentativ de 1.221 indivizi de 18 ani și peste. Marja de eroare tolerată este de ± 2,8%.
De la debutul acestui an, reorganizarea administrativ-teritorială a României este una din temele care revine cu regularitate în discursurile politice și în dezbaterea publică. Deși nu există un punct de vedere oficial din partea Guvernului cu privire la detaliile reorganizării, în media au fost vehiculate diferite formule de regionalizare, iar de curând au început controverse asupra viitoarelor capitale ale regiunilor, dar și asupra limitelor până la care va fi extinsă regionalizarea.
Încă opinia publică nu are o viziune clară sau o judecată cristalizată. În percepția publică se amestecă așteptări exagerate, frici sau iluzii personale și colective. La o primă vedere, observăm că percepția este influențată de mulți factori: nivel de instrucție, vârstă, habitat sau chiar zonă geografică de apartenență. Posibilitatea de a crea o bulversare a întregii societăți prin decizii arbitrare sau nepregătite este considerabilă așadar credem că este nevoie în viitor de ample studii de impact, dezbateri publice și studii științifice care să implice Academia Română, mediul universitar, instituțiile de cercetare și societatea civilă, comunitățile și angajații din administrația locală sau centrală.
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a început un amplu proiect de cercetare socială și analiză cu privire la impactul regionalizării asupra dezvoltării României.
Cercetarea "Regionalizarea. Așteptări, frici și iluzii" face parte din seria studiilor de percepție care prefațează proiectul menționat și a avut ca scop identificarea percepției populației cu pri
