Paleontologul Matei Vremir a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că oasele descoperite au fost mâncate şi împrăştiate de crocodili de doi-trei metri lungime, având urme de muşcături şi fracturi.
"Cum ne-am obişnuit deja, depozitele argiloase roşii ale formaţiunii de Sebeş, de vârstă cretacic superioară - circa 65-72 de milioane de ani în urmă -, nu contenesc să livreze noi dovezi despre viaţa, condiţiile de mediu, ecologia şi evoluţia biotopurilor şi animalelor care trăiau pe aceste meleaguri, cu puţin timp înainte de extincţia dinozaurilor. Noua descoperire din situl de la Sebeş-Glod, judeţul Alba, se referă la un schelet parţial de pterozaur, reptilă zburătoare, care reprezintă cea mai completă fosilă de acest fel descoperită în depozitele cretacice superioare din Europa. Fosilele de circa 68-69 de milioane de ani vechime s-au păstrat în sedimente argiloase de pe malul unui vechi râu şi, parţial, au fost mâncate şi împrăştiate de prădători oportunişti, în cazul de faţă crocodili de doi-trei metri lungime, identificaţi ca aparţinând speciei Allodaposuchus precedens. Ca dovadă, oasele prezintă o serie de urme de muşcături şi fracturi, iar dinţii şi fecalele fosilizate ale crocodililor sunt împrăştiate pretutindeni în zona festinului", a spus Vremir.
Potrivit acestuia, pterozaurul de talie mică ale cărui fosile au fost descoperite la Sebeş-Glod avea "forme zvelte, cu gâtul şi craniul foarte alungite, într-o anumită măsură asemănându-se cu berzele şi cocorii, însă mult mai mari".
"Pterozaurul, cu o anvergură a aripilor de circa trei metri, face parte din familia Azhdarchidelor, care vine de la cuvântul «azhdarco», care înseamnă «dragon mitologic» în limba tadjică, în condiţiile în care în Tadjikistan s-a semnalat pentru prima oară acest grup, în anul 1984", a precizat paleontologul clujean, membru al Societăţii Muzeului Ardelean.
O
