Relaţiile dintre Washington şi Moscova, deja tensionate din cauza scutului antirachetă american în Europa, au cunoscut o netă dete­rio­rare în ultimele luni şi sunt din ce în ce mai îndepărtate de „resetarea“ promisă la debutul primului mandat al preşedintelui american.

Lista Magniţki, interzicerea pentru americani de a adopta copii din Rusia, anularea acordului de colaborare cu Washingtonul în lupta contra crimei organizate şi a traficului de droguri, se numără printre ultimele măsuri care au dus relaţiile dintre Rusia şi SUA în pragul unui nou „război rece”. Relaţiile dintre cele două state au început să se degradeze după alegerea lui Putin pentru al treilea mandat prezidenţial, în primăvara anului trecut, după primele două între 2.000-2.008 şi un interimat de patru ani ca premier.

Confruntat anul trecut cu o mişcare contestatară fără precedent în Rusia, fostul agent KGB a acuzat Departamentul de stat american că finanţează manifestaţiile opoziţiei în Rusia şi a plasat sub un control strict ONG-urile care beneficiau de o finanţare externă, obligându-le să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, ceea ce pentru numeroşi ruşi este sinonimul de „spioni” sau de „trădători”. Apoi, Moscova a pus capăt activităţilor Agenţiei americane pentru dezvoltare internaţională, USAID, acuzată de ingerinţă în viaţa politică rusă.

Dar, vârful confruntării dintre Statele Unite şi Rusia a fost atins în decembrie, când preşedintele Barack Obama, abia reales pentru un al doilea mandat la Casa Albă, a promulgat legea americană numită „Magniţki Act”, ce prevede sancţiuni contra responsabililor ruşi implicaţi în violarea drepturilor omului şi interzicerea vizelor pentru cetăţenii ruşi implicaţi în moartea lui Magniţki, ca şi îngheţarea bunurilor lor. Juristul rus, Serghei Magniţki, a murit în închisoare la vârsta de 37 de ani în 2009, în urma relelor tratamente. El