În sânul comunităţii ştiinţifice există vii dispute în legătură cu aşa-numitul „efect Flynn“, potrivit căruia IQ-ul mondial ar creşte cu trei puncte în fiecare deceniu, relatează scienze.fanpage.it
Dacă Leonardo Da Vinci ar putea să intre azi într-o sală de clasă de şcoală elementară, în timpul unei ore de ştiinţele naturii, ar trebui să recunoască, mai de voie, mai de nevoie că, în 2013, un copil de zece ani dispune de mai multe cunoştinţe ştiinţifice decât avea el la 50 de ani. Asta nu înseamnă însă că un copil de zece ani ar fi mai inteligent decât Leonardo. În timp ce, pe de-o parte, acumularea extraordinară de informaţii despre natură, univers, mecanică, societate ar putea crea impresia unei creşteri incredibile a cantităţii de lucruri pe care le ştim sau pe care le-am putea şti, pe de altă parte, fiinţa umană medie nu reuşeşte totuşi să ţină pasul cu aceste cunoştinţe. În acelaşi timp însă, tot mai mult avem impresia că, la urma urmei, concetăţenii noştri nu devin deloc mai inteligenţi, ba chiar dimpotrivă. Această suspciune este prezentă şi în rândul comunităţii ştiinţifice, care încearcă să înţeleagă dacă umanitatea are şanse să devină mai inteligentă sau se prosteşte o dată cu trecerea secolelor şi a mileniilor.
Mai inteligenţi decât părinţii
De la începutul secolului şi până azi, coeficientul intelectual mediu al populaţiei a crescut cu un ritm constant de trei puncte pe deceniu, adică 0,3 puncte pe an. Descoperirea i-a aparţinut cercetătorului american James R. Flynn, în anii 70, şi a fost confirmată de analizele statistice în secolele următoare. Aşa-numitul „efect Flynn“ pare a fi aşadar dovada clară a unei creşteri a capacităţilor noastre intelectuale, odată cu trecerea anilor. În medie, copiii din zilele noastre au un IQ cu zece puncte mai mare decât părinţii lor. Ceea ce i-a surprins însă pe oamenii de ştiinţă este faptul că