Raportul Curţii de Conturi, în urma auditului realizat în 2011 la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), arată că întâzierile în cazul autostrăzii Nădlac-Sibiu şi a celorlalte proiecte de autostrăzi sunt cauzate de faptul că nu au fost puse de acord, periodic, resursele disponibile cu realizările efective şi cu voinţa politică reală şi nu au fost efectuate corecţiile şi ajustările necesare. Rezultatele sunt că avem, în prezent, 415 kilometri de autostradă, cu tot cu centurile ocolitoare în care se circulă în regim de autostradă, în timp ce ţintele naţionale pentru 2013—2015 erau de 1.700 kilometri.

România are în exploatare mai puţin de 25% din lungimea totală de autostrăzi convenită cu Uniunea Europeană. Potrivit raportului, aceasta se datorează unui complex de factori şi circumstanţe, cu legături directe la nivelul CNADNR, al MTI şi al Guvernului.

Astfel, nici CNADNR şi nici MTI nu şi-au asumat şi nu şi-au îndeplinit în mod real rolul de entităţi principale, cu responsabilităţi maxime în derularea proiectelor privind autostrăzile.

Printre motive enumerate este faptul că în perioada auditată, 2005-2010, în timpul exercitării mandatului de către cinci miniştri, componenţa AGA a CNADNR a fost modificată de 12 ori, componenţa CA de 20 de ori, iar postul de director general a fost ocupat succesiv de nouă persoane, pe perioade cuprinse între câteva luni şi un an. În plus, structura organizatorică a Companiei a fost modificată de peste 20 de ori.

Nu a fost asigurată coerenţa şi continuitatea pe termen lung a lucrărilor de autostrăzi, indiferent de alternarea la guvernare, prin promovarea unui „Pact naţional” privind autostrăzile – obiectiv prevăzut şi în Programul de guvernare 2009-2012, aprobat de Parlament pentru acordarea încr