La Bruxelles liderii europeni se reunesc joi şi vineri pentru a stabili bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Un exerciţiu extrem de dificil în condiţiile în care criza economică şi bugetară a afectat puternic în ultimii ani numeroase ţări din Europa iar vechiul principiu al solidarităţii europene a fost pus la grea încercare. Bugetul pentru perioada 2014-2020 trebuia decis încă din luna noiembrie anul trecut, dar la acea oră liderii europeni nu au reuşit să se înţeleagă. Intre timp preşedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, a încercat să ajungă la un nou compromis dialogînd şi negociind cu toată lumea. Pentru a rezuma, putem spune că la cererea Germaniei, a Marii Britanii, a Olandei şi a ţărilor nordice, Herman Van Rompuy a operat reduceri substanţiale. Altfel spus Uniunea Europeană îşi va reduce cheltuielile, spre îngrijorarea altor ţări precum şi a multor europeni care se văd deja privaţi de multe programe sau fonduri de dezvoltare. Actuala ”bătălie” în jurul bugetului mai pune însă în lumină ceva: o anumită oboseală a Uniunii Europene. Acest edificiu unic în lume prin ambiţia sa de a integra un mare număr de popoare în numele unor valori comune, această construcţie deci trece acum printr-un moment de criză, de îndoială, de lipsă de vizibilitate. Uniunea Europeană pare o cetate asediată, atît din exterior pentru că primeşte şocul mondializării, cît şi din interior întrucît democraţia şi libertatea sunt cangrenate de reţele mafiote şi de corupţie. Uniunea Europeană a mai trecut prin momente dificile dar parcă niciodată nu s-a confruntat cu atîtea probleme în acelaşi timp. Un anume vînt de scepticism bate din multiple direcţii, uneori chiar şi dinspre acele ţări care şi-au dorit cu ardoare să intre în Uniunea Europeană. Un esesist francez evoca nu de mult şi termenul de „oboseală a democraţiei”. Multă deziluzie se mai ascunde în contextul act