Expresia “cu naşu’ în suflet” a fost lansată de Iulian Dragomir, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Fără să vrea, autorul sintagmei a avut un rol-cheie în dezvăluirea legii nescrise după care funcţionează sistemul de relaţii al băsismului. “El e na- şul nostru şi-n sufletul nostru” – se adresa umil judecătorul de la ÎCCJ unei piese grele a băsismului – Sorin Blejnar, până de curând atotputernicul şef al ANAF. Blejnar era turnul de control al Fiscului, instituţie folosită de sistem nu atât pentru strângerea dărilor, cât mai ales pentru constrângerea economică a adversarilor politici. ANAF devenise o pârghie de extorcare a fondurilor, de presare a mediului de afaceri sau de eliberare a poverii fiscale de pe umerii firmelor prietene.

Stenogramele din dosarul Motorina au declanşat un scandal mediatic care a dezvăluit corupţia în stare pură, rolul nociv al Palatului Cotroceni în parazitarea instituţiilor statului, care se cred, prin afirmaţii, independente şi în slujba interesului naţional. Prezentăm piesele de “colecţie” ale acestei reţele.

DRAGOMIR IULIAN, un membru al filierei în care parola “naşu’ în suflet” deschidea uşa pentru decizii favorabile şi tratament preferenţial, a căzut victimă propriilor metode: interceptările telefonice, ca mijloc unic de probă pentru acuzele procurorilor. Dragomir şi-a “clădit” cariera cu multe fapte de arme în slujba băsismului. La spălarea banilor a îngropat dosarul lui Traian Băsescu privind tranzacţiile cu terenuri în Băneasa, dar a urnit dosarul lui Adrian Năstase. Ca judecător la ÎCCJ a emis avizul de interceptare a convorbirii Bălan – Ponta, o “mişcare” menită să transforme o invitaţie la o cafea într-o implicare a premierului într-o cauză penală. Tatăl autorizaţiilor de interceptare îi are la activ pe câţiva colegi împotriva cărora sistemul băsist din DNA şi CSM au pornit acţiuni de sancţionar