Moldovenii se cred veseli, hâtri şi ospitalieri, ardelenii le zic "sârme" şi "nuci". Cele mai multe stereotipuri referitoare la moldoveni datează din perioada comunistă, atunci când sumedenie de locuitori ai regiunii au plecat în Ardeal.

Când vine vorba la Moldova, gândul duce la Ştefan cel Mare, la Ion Creangă, la salba de mănăstiri, dar şi la sutele de mii de moldoveni plecaţi, de sărăcie, la muncă în Spania şi în Italia şi la copiii rămaşi în urma lor în ţară, în grija bunicilor.

Moldoveanul, cu zâmbetul sub mustaţă

Moldoveanul zice despre sine că-i ospitalier, că-i credincios, că-i vesel şi că-i place viaţa, că s-a născut într-o regiune care musteşte de talent şi care-a dat nume mari, în toate domeniile, mai cu seamă în cel artistic. Născut la Dolhasca, în Moldova, actorul Alexandru Arşinel a descris pentru Adevărul cum vede el profilul locuitorului zonei: "Moldoveanul e o fire mai melancolică, mai sensibilă, poate şi vicisitudinile prin care a trecut ani de zile i-au dat o sensibilitate mai specială şi un fel de a gândi, mai profund, mai serios. Moldoveanul e un om care ştie să şi plângă, dar ştie să şi râdă. E hâtru, e un om care-i tot timpul cu zâmbetul sub mustaţă. De la el trebuie sa te-aştepţi mereu la o aruncătură".

Alexandru Călinescu, profesor universitar şi fost director al Bibiliotecii Centrale Universitare din Iaşi, a explicat, la rândul lui, stereotipia: "Moldovenii au reputaţia de oameni aşezaţi, molcomi, cumpăniţi şi cumpătaţi. Cu siguranţă este un stereotip pentru că dacă vom discuta cu mai mulţi moldoveni vom vedea că nu toţi au aceste caracteristici. În plan cultural, moldovenii au reputaţia de a fi tradiţionalişti, ceea ce nu e un lucru rău".

Liviu Antonesei, publicist şi profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi: "Dacă ne uităm pe o hartă a României unde sunt scrise personalităţile care erau