Deşi reprezintă o permanentă prioritate în programele guvernamentale, construirea de noi autostrăzi rămâne, în fiecare an, doar un vis. Autorităţile nu şi-au îndeplinit angajamentele asumate în vederea aderării la UE, din acest punct de vedere.

Raportul Curţii de Conturi pe 2011 arată că "activitatea de realizare a autostrăzilor nu s-a desfăşurat cu rigoarea şi cu eficacitatea prevăzute de reglementările în domeniu, una dintre cauzele principale fiind aceea că, în timp, nici CNADNR şi nici Ministerul Transporturilor nu şi-au asumat şi nu şi-au îndeplinit în mod real, întotdea-una şi în totalitate, uneori din motive obiective, rolul de entităţi principale, cu responsabilităţi maxime în derularea, implementarea şi finalizarea, la termenele legale, a programelor şi proiectelor prioritare privind autostrăzile".

Documentul mai subliniază: "Faptul că în prezent România nu are autostrăzi la nivelul angajamentelor asumate în vederea aderării la Uniunea Europeană, a prevederilor Cărţii Albe privind infrastructurile de transport şi a ţintelor naţionale, stabilite prin reglementări legale începând cu anul 1999, nu are o cauză principală, ci un complex de factori şi circumstanţe, cu legături directe de cauzalitate la nivelul CNADNR, al MTI şi al Guvernului. Lungimea tronsoanelor de autostradă pe care se circulă în prezent, de 415 km (inclusiv centuri ocolitoare, în regim de autostradă), comparativ cu angajamentele şi ţintele naţionale fixate, de circa 1700 km până în anii 2013 - 2015, poate reprezenta o elocventă şi succintă concluzie referitoare la voinţa, implicarea, performanţa şi responsabilitatea, dovedite la nivelurile decizionale şi de exe-cuţie implicate".

La nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în perioada 2005-2010, şi-au exercitat mandatul un număr de cinci miniştri, conducerea şi administrarea CNADNR