Cine e preocupat in oarece masura de spatiul nostru public nu se poate sa nu fi observat revenirea in prim-plan a vechii discutii din anii 2003 - 2004 despre viitorul european al tarii noastre, o data admisa in UE, in familia popoarelor occidentale civilizate si emancipate.
Daca in negocierile de aderare am acceptat o multime de interconditionari specifice accederii in aceasta uniune de state, ei bine, astazi lucrurile s-au schimbat: noua putere politica de la Bucuresti, USL, doreste un alt statut, unul in care sa primeze tratamentele pe picior de egalitate pentru toti membrii, iar vectorii noilor realitati sunt demnitate, incredere reciproca si corectitudine in gestionarea politicilor comunitare.
Nemultumiri si urmari
Nemultumirile partii romanesti au iesit la iveala in perioada suspendarii presedintelui Basescu, in iulie 2012 si mai cu seama dupa ce liderii europeni si-au manifestat partizanatul fatis in favoarea anularii prin cvorum a votului transant pentru demitere. Cele 11 puncte ale scrisorii presedintelui Manuel Barroso catre Guvernul Romaniei au fost interpretate ca amestec in treburile interne ale tarii de catre o buna parte a politicienilor si a presei, iar slabiciunile Executivului Ponta si lipsa de curaj a presedintelui interimar Crin Antonescu consuma si azi destula cerneala.
Ultimul raport al CE, al XII-lea, din 30 ianuarie 2013, al Mecanismului de Cooperare si Verificare a Justitiei din Romania, a dat nastere, ca niciodata, unei adevarate furtuna: se socoteste indeobste ca mecanismul respectiv e mai mult de verificare si control decat de cooperare, ca inaltii comisari intervin iarasi in favoarea presedintelui Basescu, ca "alegatiile" raportului sunt partinitoare - nu doar mediile favorabile USL au desfasurat campanii de presa impotriva unor judecatori si membri ai CCR, CSM, ICCJ, ci si cele antiguvernamen
