Masivul Şureanu, cuprins la limita dintre judeţene Alba, Hunedoara şi Vâlcea arată aproape la fel ca în urmă cu 2000 de ani. Asta pentru că drumurile în zonă sunt puţine şi proaste, pentru că locuinţele de aici adăpostesc suflete de om doar pe timpul verii şi pentru că zona încă a scăpat de proiectele turistice (cu excepţia crestei Şureanu, unde se conturează o mică staţiune de schi). Sursa: Fotografii: Remus Suciu
1 /.
Munţii Şureanu sunt, de fapt, munţii dacilor. Portul popular de aici (deşi se poate spune că seamănă mult cu cel al localnicilor din Mărginimea Sibiului) se apropie cel mai mult de cel al supuşilor lui Decebal.
SUMARUL ARTICOLULUI MINUNILE ROMÂNIEI. Munţii care au rămas la fel ca pe vremea dacilor | GALERIE FOTOMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții ȘureanuMunții Șureanu
CLICK pe poze pentru GALERIE FOTO!
În plus, Munţii Orăştiei, cei în care se află cele şase cetăţi dacice importante, inclusiv Sarmizegetusa Regia, fac parte din Masivul Şureanu. Aici este delimitat şi unul dintre cele mai întinse şi mai variate parcuri naturale din România: Grădiştea Muncelului – Cioclovina.
În Şureanu, turiştii sunt o raritate, indiferent de anotimp. Vara, sus, în munte, mai urcă doar localnici din satele situate la baza masivului. Aceştia îşi pasc aici animalele începând din mai şi până cel târziu în octombrie. Casele (numite de localnici "sălaşuri") şi stânele sunt singurele adăposturi pentru eventualii drumeţi care nu vor să doarmă în cort.
Sălbăticia peisajelor, lipsa şoselelor şi a turiştilor "pantofari", fac din Şureanu o zonă cu totul deosebită, numai bună pentru adevăraţii iubitori de natură care vor să facă o exc
