Donarea de lichid seminal a devenit o activitate la modă pentru sute de bărbaţi care vor bani sau doar distracţie. Îşi fac reclamă pe internet în căutarea femeilor care îşi doresc cu orice preţ să devină mame. Niciunul nu pare speriat de faptul că o astfel de tranzacţie îl poate arunca direct în închisoare. Cliente sunt. Mai ales că aici, în România, n-au foarte multe opţiuni. Dacă vor o inseminare artificială la o clinică privată, fie se duc cu donatorul de mână, mai întâi la notar, fie aleg un donator anonim... dar nu român, ci din Danemarca.
Îl găseşti uşor. Pe internet. Se recomandă în cuvinte simple: "Înalt, 1,94, ochi albaşti, brunet, constituţie atletică, am 23 de ani, studii superioare. "În schimbul banilor, e dispus să se "chinuie" oricât ar fi nevoie pentru ca rezultatul să fie pe măsura aşteptărilor clientei.
E clar... donarea presupune, de fapt, întreţinerea unor relaţii sexuale. Chiar şi aşa, familiile disperate apelează la astfel de servicii. Dovada? Donatorii nu duc lipsă de... programări.
Legea românească nu permite astfel de tranzactii. Însă mai presus de imoralitatea şi ilegalitatea unor astfel de "afaceri", stă disperarea cuplurilor care nu pot avea copii. Teoretic, ele pot apela la clinicile specializate. Însă costurile sunt mari. Iar complicaţiile... şi mai mari. În funcţie de clinică.
În cazul în care vor să vină cu donator propriu, procesul trebuie să fie parafat mai întâi la notariat. Iar dacă vor să scape de birocraţie, au la dispoziţie doar material seminal importat din Danemarca.
Pe internet, tranzacţiile se fac fără acte. Doar cu promisiuni. Clienţii plătesc. Donatorii îşi fac treaba. Şi dau asigurări verbale că nu vor avea nicio pretenţie asupra copilului. Dacă e aşa, însă, nimeni nu poate spune sigur. Traficul de material genetic se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7
D
