Preşedintele Consiliului European, domnul Van Rompuy, a chemat din nou şefii Statelor Membre pentru a conveni noul cadru financiar multianual 2014-2020 (CFM 2014- 2020), în şedinţa Consiliului European din 7-8 februarie 2013.
Şefii Statelor Membre trebuie să cadă de acord asupra nivelului veniturilor şi plafoanelor de cheltuieli pe principalele politici europene ale Uniunii Europene (UE), pentru perioada 2014-2020. Fiecare buget anual din perioada 2014-2020 urmea-ză să se încadreze în nivelul veniturilor şi în plafoanele de cheltuieli convenite prin CFM 2014-2020.
La precedentul Consiliu European cu acest subiect, şefii Statelor Membre nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la nivelul resurselor financiare pe care UE urma să le mobilizeze la bugetul său în perioada 2014-2020.
Astfel, Comisia Europeană a propus un nivel al veniturilor pentru perioada 2014-2020 egal cu veniturile bugetului UE din anul 2013, multiplicat cu şapte. Parlamentul European a susţinut o creştere cu 5 la sută, faţă de propunerea Comisiei Europene, dar, în final, ar dori ca cel puţin propunerea Comisiei Europene să rămână în picioare. Unele State Membre, net contribuitoare la bugetul UE, au afirmat însă că este necesară o reducere substanţială a propunerilor Comisiei Europene.
Potrivit Tratatului de funcţionare a UE, Parlamentul European are dreptul doar de a accepta sau a res-pinge în bloc propunerile cu privire la CFM 2014-2020, fără a putea adopta amendamente.
Dacă bugetul UE reprezintă în jur de un procent din venitul naţional brut al Statelor Membre, atunci de ce este atât de greu să se ajungă la un acord asupra mărimii acestui buget ?
În principal, există două cauze care fac dificile orice negocieri asupra bugetului UE: lipsa unui sistem propriu de venituri ale bugetului UE; rigiditatea de facto a unor politici europene finanţate din bugetul UE,
