Suna atat de generos ideile de la care porneste noua filosofie a construirii unei noi Legi fundamentale incat te miri unde au trait romanii pana acum, de vreme ce n-au constatat ca pentru ei, in numele lor si la chemarea lor si-au aratat politicienii maiestria.
Caci daca noua putere legitima ar fi fost consecventa in sinceritate (mor de ras!), ar fi judecat cu aceeasi masura, a interesului national, si oalele din vara, sparte in capul romanilor platitori de rate si carne de porc mai scumpa cu 25 la suta.
Dar sa-i iertam, caci mania din sufletul unui om care vede ca trec anii pe langa dansul si nu capata nici macar Capitania Portului Cismigiu, colt cu Atlantic Bar (ca tot s-a dus Dan Mihaescu) decat interimar naste frustrare, deci mai putina limpezime.
Ca sa plonjam in chestiune, citim crochiul: USL vrea sa-i ia presedintelui posibilitatea de a respinge premierul propus de o alianta ale carei partide nu au obtinut niciunul peste 50 la suta din voturi. Caci, dupa cum a explicat Victor Ponta, este timpul unui presedinte-arbitru, gata cu presedintele-jucator!
Necazul (vorba vine) este ca, de cate ori a interferat Traian Basescu in arena si a fost acuzat de adversarii politici ca isi depaseste atributile, deci incalca Legea fundamentala, Curtea Constitutionala a spus ca nici gand! Si daca tinem minte un strop de istorie recenta, configuratia CCR, rodul algoritmului politic, nu a fost mereu favorabila lui Traian Basescu si PDL. Si daca mai stiu eu sa numar, nu e nici acum!
Mai mult decat atat, magistratii au avut nechibzuinta sa considere, de pilda la prima suspendare, ca seful statului n-a savarsit gravitati de natura sa atraga sanctionarea sa, deci au pasat in terenul Parlamentului, unde Comisia Voiculescu a profitat de ruperea Aliantei "Dreptate si Adevar".
In plus, aceiasi magistrati au spus ca pre