Problemă majoră de sănătate publică globală, infecţia cu virus hepatitic C rămâne în centrul atenţiei specialiştilor. Numeroase manifestări ştiinţifice aduc în discuţie datele epidemiologice actuale, precum şi noutăţile în diagnosticul şi terapia acestei afecţiuni. Prof. dr. Mihai Voiculescu realizează o trecere în revistă a problematicii complexe generată de tripla terapie a infecţiei cu VHC.
Infecţia cu virus hepatitic C (VHC) reţine în mod deosebit, şi în acest an, atenţia lumii medicale. În absenţa unui vaccin şi a unor măsuri eficiente de prevenire a răspândirii bolii, infecţia VHC rămâne o problemă majoră de sănătate publică globală, cu impact remarcabil biologic şi social. În întreaga lume, sunt afectaţi aproximativ 170 de milioane de oameni, infecţia VHC fiind, în numeroase ţări, principala cauză de ciroză hepatică (CH), cancer hepatic (CCH) şi transplant hepatic. Costurile biologice şi sociale, ridicate vizibil, mai ales în ultima parte a evoluţiei bolii, reclamă măsuri energice, nu numai de profilaxie, dar şi de tratament, încă din primele stadii, infecţia fiind curabilă în 75–90% din cazuri, în funcţie de genotipul VHC. Acumularea, în ultima vreme, a unui volum important de informaţii privind depistarea şi tratamentul infecţiei VHC a determinat organizarea mai multor reuniuni naţionale (al treilea Curs balcanic precongres şi al 22-lea Congres ARSF, Bucureşti 2012) şi internaţionale (Cyprus Conference on hepatitis B and C in Mediterranean and Balkan countries, 5–7 decembrie 2012; 6th Paris Hepatitis Conference, 14–15 ianuarie 2013), la care au participat numeroşi specialişti din diverse domenii (epidemiologi, infecţionişti, hepatologi, specialişti în organizare sanitară etc.) din aria geografică a Balcanilor, considerată, pe bună dreptate, un punct fierbinte pe harta infecţiilor virusal hepatitice. Aş enumera, dintre forurile internaţ
