Carnavalul de la Veneţia 2013 este în plină desfăşurare. Şi ce desfăşurare! De sâmbătă, 2 februarie, până marţi, 12 februarie, veneţienii şi milioanele de turişti, căci ajung în jur de 3 milioane anual, împart o atmosferă pictată în zeci de culori.
Devii repede fascinat de priveliştea costumaţiilor somptuoase ale nobililor veneţieni de altădată, de costumaţiile vii ale personajelor din commedia dell’arte, de costumaţiile pure de paiaţă, de întunecata pelerină Casanova.
Măştile sunt semnul anonimatului, dar totodată dau prilejul celei mai mari libertăţi. Sub o mască îţi ascunzi identitatea adevărată, sunt o mască poţi fi egal cu oricine, să devii din sclav un doge, să fii curtezană, să fii contesă, să fii ceea ce ţi-au spus visele tale să fii. Pentru o zi, pentru o săptămână, pentru cât durează carnavalul, imaginaţia îşi poate etala cele mai ascunse dorinţe.
Măştile sunt specifice oraşului de pe mare. Din antichitate ele şi-au făcut loc aici, înainte de orice pentru ascunderea identităţii în situaţii promiscue şi decandende sexual. Apoi, în Republica Veneţiană, mai mult decât în majoritatea Europei, cele mai mari bogăţii se vindeau şi se cumpărau.
Negustoria la nivel înalt, întâlnirile importante, cereau cumva purtarea măştii pe stradă. Dar şi obţinerea egalităţii prin mască, faptul că în timpul carnavalului puteai fi confundat uşor, dar puteai spune şi face orice, îţi puteai proteja moralitatea sau absenţa ei, a fost unul din motivele popularităţii măştilor.
Dar pentru că Veneţia se pare decăzuse tocmai din pricina acestor măşti, în degradare morală, într-o stare de apatie şi inactivitate, acestea au fost interzise. Portul lor a fost redus iniţial la o perioadă de trei luni, în ultimul an al Republicii. După 1100, Biserica Catolică a scos în afara legii balul mascat. Carnavalul şi meşteşugul fabricării măştilor veneţiene au fost reînviat