Poiana Braşov va demonstra cu adevărat peste 10 zile că este cea mai importantă staţiune turistică montană din România. Festivalul olimpic al tineretului european va reuni aproape 1000 de sportivi din 45 de tari, iar pentru ca probele sportive să se desfăşoare la standarde înalte s-a investit enorm în utimii ani. Dar, dezvoltarea bazei materiale în Poiană a început în 1950 , pentru pregătirea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă, ce au avut loc un an mai târziu. MIX TV şi publicaţia Astra pregătesc un documentar despre istoria universitarelor de acum 62 de ani.

Construcţia Centrului Sportiv din Poiana Stalin, cum se numea atunci staţiunea, ca şi Braşovul de altfel, a început în iulie 1950 şi a fost terminată în primele zile ale anului 1951. Complexul cuprindea un ,,stadion de iarnă” adică patinoar, funicularul, schi-liftul, trambulina mare, pârtiile de schi, pârtia de bob, pista de slalom special şi cabana de cazare a studenţilor. La lucrări au participat şi 720 de membri ai Uniunii tineretului muncitoresc care, organizaţi în brigăzi, au lucrat voluntar. De asemenea, potrivit ziarului local ,,Drum Nou”, în orele lor libere, muncitori din fabricile Oraşului Stalin cităm : ,,au urcat cu drag drumul ce duce la Poiana Stalin, pentru a pune şi ei o părticică de suflet şi un braţ voinicesc în realizarea acestei frumoase staţiuni de iarnă”. La a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă şi-au trimis reprezentanţi 21 de ţări: nu doar din blocul sovietic, ci şi din Italia, Anglia, Statele Unite sau Australia. Buletinul oficial al competiţiei proclama: ,,Toţi au venit cu acelaş gând: să contribuie la apărarea celui mai de preţ bun al omenirii: Pacea !”. La concursuri au participat 415 studenţi, cei mai numeroşi fiind schiorii. Singura medalie românească de aur la Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă a fost obţinută de schiorul braşovean Mihai B