In Tunisia, după asasinarea, miercuri, a unui lider al opoziţiei, Chokri Belaïd, principalul sindicat a lansat un apel la grevă generală. Forţele laice, progresiste şi democratice denunţă în acelaşi timp politica de islamizare a ţării promovată de partidul la putere, aşa-zişii islamişti “moderaţi” ai formaţiunii Ennahda. “Norocul Tunisiei este că nu are petrol, pentru că regimul ar fi cumpărat cu banii obţinuţi pe petrol adeziunea tunisienilor în favozarea islamizării”. Această frază apare într-un articol semnat de un filozof tunisian, Abdelwahab Meddeb, în cotidianul francez Libération. Tot el arată că în ultimii doi ani, de cînd s-au instalat, în mod demiocratic de altfel, la putere, islamiştii "moderaţi" încearcă de fapt să-şi impună un control total asupra statului şi a justiţiei. Numeroşi judecători tunisieni, poate 50 la sută dintre ei, poartă în prezent o brasardă roşie în jurul bratului în semn de protest împotriva tentativelor puterii de a subordona justiţia. Formaţiunea Ennahda a permis deasemenea sosirea în Tunisia a unui mare număr de predicatori ai islamului rigorist din ţările Golfului, precum şi constituirea unor grupuri jihadiste. Tabloul prezentat de filozoful tunisian în privinţa ţării sale seamană de altfel cu ceea ce vedem în Egip. Pe de o parte un curent extrem de puternic, de inspiraţie salafistă, care are ca proiect final crearea unui imens califat rigorist destinat să înglobeze un miliard de musulmani. Acest tip de totalitarism de înrudeşte cu viziunile naziste şi cu tot ceea ce a avut umanitatea mai retrograd în istoria ei. In faţa lor, însă, se află o populaţie neomogenă dar eliberată de frică, şi care doreşte cu totul altceva: o societate laică, un islam tolerant, stabilitate, deschidere spre lumea Occidentală, revenirea turiştilor străini, democraţie şi respectarea drepturilor omului. O bătălie cu o miză enormă se dă de fapt în prezent în