Reapărut pe scena politică a Italiei cu aerul că „ţara are nevoie de el“, Silvio Berlusconi a început să agite atmosfera (care altminteri risca, fără el, să devină cam ternă). Reţeta e ştiută şi repetată, Il Grande Communicatore lansînd în campania electorală, cinic, cîteva „teme“ despre care ştie că vor atrage atenţia.

DE ACELASI AUTOR "Constat o efervescenţă a inteligenţei tinere..." Încredere în forţa individului Există în continuare o mare densitate de talente native... Deschiderea către diversitate se face privind dinspre o anumită cultură După ce a spus, acum cîtva timp, că „Mussolini a făcut şi lucruri bune“ (şi, evident, a stîrnit proteste – dar să zicem că lumea era deja obişnuită cu asta, căci Berlusconi l-a mai lăudat şi altădată pe liderul fascist), de curînd a promis că, dacă ajunge din nou la guvernare, în prima şedinţă a Consiliului de Miniştri se va aproba restituirea către cetăţeni a unui impozit plătit în 2012 (IMU, „Impozitul Municipal Unic“). Bineînţeles, la o asemenea chestiune concretă ecourile stîrnite au fost chiar mai ample decît în cazul declaraţiei despre Mussolini. Cam toate ziarele importante au deschis prima pagină cu această ştire: Berlusconi vrea să restituite impozitul municipal. Mario Monti – respectatul profesor de economie care a condus, aproape un an, un guvern de tehnocraţi avînd misiunea să salveze Italia de la dezastrul financiar – a reacţionat imediat, acuzîndu-l pe Berlusconi de cumpărarea voturilor: „E un vot la schimb, dar şi o simpatică tentativă de corupere a alegătorilor: eu îţi cumpăr votul cu bani, dar banii sînt ai cetăţenilor.“ Ceilalţi lideri politici au caracterizat şi ei promisiunea în cuvinte dure – de la „demagogie“ la „şantaj“. Dar au fost şi comentarii ironice. Gianfranco Fini (cîndva aliat al lui Berlusconi în coaliţia de centru-dreapta) a spus că, dacă în prima şedinţă de guvern va decide restitu