În 20 de ani, am plătit 2,1 miliarde de euro pentru realizarea a puţin peste 500 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul A1 Bucureşti-Piteşti, construit în anii ’70 şi adus la standard aproximativ de autostradă în anii 2000. Două mari neînţelegeri trezeşte însă analiza acestor proiecte. Prima: de ce mergem pe şosele de şes, deşi costul plătit sugerează că ar fi de deal? Şi a doua: cum de am fost prostiţi să plătim pentru o autostradă cu două benzi (pe sens) preţul uneia cu patru benzi?

România anului 2012. Au fost finalizaţi 150 km noi de autostradă; în 2013 - 250 km noi de autostradă, 2014... nu vă panicaţi, este timpul pentru o pauză. Totuşi, este posibil ca la finalul acestui an să putem dispune de câteva petice care vor totaliza peste 750 km de autostradă (inclusiv ocolitoarele unor oraşe).

Factura achitată? După calculele realizate de Income Magazine pe baza informaţiilor oficiale, costul suportat până în prezent de statul român pentru tronsoanele finalizate este de circa două miliarde de euro. Jumătate din sumă a fost plătită în 2012 pentru lucrări începute în anii trecuţi. Din acest calcul am exclus modernizările succesive ale A1 Bucureşti-Piteşti, în valoare totală de circa 185 milioane de euro, şi preţul achitat de stat pentru exproprieri, studii de fezabilitate, de impact etc.

Costul pe kilometrul de autostradă nou construită este de 5 milioane de euro (fără Bucureşti-Piteşti). Referindu-se la aceste valori, inginerul Mihai C., consultant la o firmă de supervizare lucrări de construcţii, menţionează că acestea nu depăşesc cu mult standardele de cost impuse de Guvern în 2010 şi care prevăd preţuri între 3,802 milioane de euro/km (şes) şi 5,992 milioane de euro/kilometru (munte).

Nu sunt incluse în aceste costuri nici lucrările de poduri şi podeţe, pasaje, viaducte, consolidarea terenului de fundare, lucrările hid