Scandalul diplomatic dintre premierul Victor Ponta, ministrul Titus Corlăţean şi secretarul de stat maghiar Nemeth Zsolt, respectiv ambasadorul Oscar Fuzes a pornit de la steagul secuiesc scos de la o ceremonie oficială. O decizie a Tribunalului Covasna arată că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în judeţ alături de drapelul naţional. În motivarea deciziei, judecătorul român a constat că legea permite autorităţilor să îşi aleagă un steag şi să îl folosească la ceremoniile oficiale. Atât tabăra maghiară, cât şi oficialii români ignoră aspectul legal al disputei şi s-au hazardat în declaraţii incendiare şi acuzatoare.

Disputa româno-maghiară exacerbată acum în declaraţii populiste a început de la un simplu steag. Pe 3 februarie a fost învestit în funcţie noul prefect de Covasna, ceremonie la care steagul secuiesc, stindardul oficial al judeţului, a fost scos din sală. După acestă acţiune, secretarul de stat Nemeth Zsolt a făcut o serie de afirmaţii pro-autonomiste.

În realitate, disputa pe steagul Ţinutului Secuiesc a fost deja tranşată în instanţă. Pe 7 iunie, Prefectura Covasna - reprezentată la acea vreme de prefectul Codrin Munteanu - a atacat în instanţă hotărârea Consiliul Judeţean Covasna, reprezentat de Tamas Sandor, prin care a fost aprobat steagul Ţinutului Secuiesc.

În motivarea acţiunii civile, prefectura a menţionat că CJ Covasna nu avea posibilitatea să dispună aprobarea unui astfel de steag. "În acest sens se arată că în legislaţia actuală nu există vreun act normativ care să prevadă posibilitatea stabilirii drapelului sau a fanionului unităţii administrativ teritoriale ca însemn specific al acesteia de către un consiliul local sau judeţean", se arată în acţiunea Prefecturii Covasna. Fostul prefect Codrin Munteanu a cerut astfel anularea hotărârii Consiliului Judeţean prin care se stabilea steagul secuiesc drept stindard al