- Social - nr. 26 / 7 Februarie, 2013 Asadar, dupa modificarea Constitutiei, USL – dupa cum a declarat Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii – va veni cu pachetul de legi privind regionalizarea Romaniei, pe care USL doreste sa o faca in 8 regiuni/ provincii si sa schimbe, in urma modificarii Constitutiei, atributiile Camerei Superioare a Parlamentului. Este clar ca (si) din cauza actualei organizari administrative – in care euroregiunile nu au practic autoritate asupra judetelor – absortia fondurilor europene lasa de dorit, Romania riscand sa devina (cum a si fost in ultimii ani) mai mult cotizant la bugetul UE decat beneficiar. Faptul a fost subliniat de insusi presedintele Traian Basescu, care, la un moment dat, dupa o consultare cu partidele, a declarat ca "euroregiunile, asa cum au fost organizate ele, au fost justificate pentru sistemul dinainte de ’89 si ca nimeni nu mai poate vorbi de proiecte regionale atat timp cat nu suntem capabili sa iesim din organizarea de dinainte de Revolutie”. Daca majoritatea politicienilor recunosc ca trebuie facut ceva pentru ca rata absortiei banilor europeni sa creasca – dar si ca unele competente sa treaca de la nivelul Guvernului catre regiuni -, diferentele apar in momentul in care se pune problema "eficientizarii regiunilor de dezvoltare”, a numarului si a dimensiunilor lor. Ca de fiecare data, UDMR (care-si urmareste doar propriile interese) a profitat, la un moment dat (de subiect, cum ar veni), si, la nivel parlamentar, a preluat initiativa. Uniunea a propus (in cadrul unui proiect de mai mica anvergura), nu asa cum vrea USL, 8 regiuni/provincii, ci cresterea regiunilor de dezvoltare de la 8 la 16! Cum insa unii politicieni "s-au prins” unde "bate UDMR” – in fapt, ca una din regiuni sa grupeze exclusiv judetele din asa-zisul Tinut Secuiesc -, initiativa UDMR a starnit, la vremea respectiva, reactii vehemente. Liberalii, p