Când eşti client serios, nici banca, nici partenerii de afaceri nu îţi au treaba.
O relaţie de ani de zile permite o amânare la plată de câteva zile, permite o reeşalonare, o scutire, alte şi alte facilităţi. La mijloc e încrederea, promisiunile de atâtea ori respectate în trecut. Dimpotrivă, când nu e încredere, stai cu zilele în aşteptarea unui credit, faci zeci de drumuri - ba mai trebuie un document, ba mai trebuie o semnătură, ba mai e nevoie de un aviz, ba de o garanţie, ba de o contragaranţie.
În loc să stai frumos acasă şi să vină bancherul sau partenerul cu propuneri la tine, faci cărare între diverse birouri şi plimbi hârtii de colo-colo. Cam asta face, de câteva luni, România: cărare pe drumul dintre Bucureşti şi Bruxelles, ducând tot felul de scrisori de garanţie privind respectarea statului de drept. Iar ultimul raport al Comisiei Europene (CE) privind Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) subliniază cât se poate de apăsat acest lucru: "Noul Guvern şi-a făcut deja cunoscut angajamentul faţă de independenţa sistemului judiciar şi supremaţia statului de drept în cadrul Acordului instituţional de colaborare dintre preşedinte şi prim-ministru”. E vorba despre scrisoarea pe care Traian Băsescu avusese grijă să le-o înmâneze, în văzul întregii lumi, partenerilor europeni în timpul Consiliului European de iarnă din decembrie. Practic, subliniind în termeni pozitivi însemnătatea acelui acord de coabitare, semnat de Victor Ponta şi Traian Băsescu, Comisia Europeană îi ridică o minge la fileu preşedintelui, ca referinţă în contextul garanţiilor legate de respectarea statului de drept.
Comentând recomandările Comisiei pe seama evoluţiei României din ultima jumătate de an, Băsescu a avut grijă să-şi puncteze mica victorie personală, în vreme ce, înţelegând bine că fără acea scrisoare raportul CE