Un compromis se profila vineri dimineaţa între liderii europeni pe tema viitorului buget al UE până în 2020, între cei conduşi de Marea Britanie, care cer tăieri semnificative ale cheltuielilor, şi apărătorii unui cadru mai ambiţios, ca Franţa şi Italia.

După mai mult de 15 ore de dezbateri, întâlniri bilaterale şi conversaţii private, şefii de stat şi de guvern nu au ajuns încă la un acord, dar par să se apropie de acesta.

Reuniunea celor 27 de membri, suspendată pe durata nopţii, urma să se reia la ora 05.30 GMT (07.30 ora României). Preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a anunţat că "lucrează la un acord" şi că va prezenta o nouă propunere de compromis.

Potrivit mai multor surse europene, nivelul autorizat de cheltuieli viitoare ar fi de 960 de miliarde de euro, iar cel al resurselor financiare efective pentru următorii şapte ani ar fi de 908 miliarde de euro, cu posibilitatea unei marje de manevră de 12 miliarde.

"Un compromis se schiţează încetul cu încetul. De acum pare posibil dar încă nu este (cazul)", a declarat o sursă franceză.

Potrivit mai multor surse europene, Herman Van Rompuy voia iniţial să propună o valoare autorizată a cheltuielilor viitoare de 960 de miliarde de euro şi o valoare de 913 miliarde pentru plăţile efective.

Preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au convenit asupra acestor cifre miercuri seara, potrivit unui negociator. Dar Merkel şi premierul britanic David Cameron ar fi vorbit joi despre o valoare net inferioară pentru plăţile efective.

Hollande şi premierul italian Mario Monti au refuzat ca acordul final să fie dictat de Marea Britanie.

Potrivit unei surse europene, Monti a amintit, ca şi preşedintele Parlamentului European Martin Schulz, că menţinerea Marii Britanii în UE nu este garantată, după anunţul lui Cameron privind organi