Alex. Ştefănescu nu este numai un critic literar cu vechime, ci şi, de la un timp, politician, actual lider al PNŢ-CD Bucureşti. În calitate de om politic, s-a remarcat exclusiv prin galanteriile à la Theo­dor Baconsky adresate Elenei Udrea, cu ocazia unui pact de colaborare electorală la alegerile locale, asezonate cu observaţia că „dacă ar fi trăit, Eminescu ar fi fost membru PNŢ-CD“. Nu la fel de originală, dar de aceeaşi calitate politică şi subtilitate intelectuală a fost şi afirmaţia sa cum că doar 20% dintre români ar fi votat pe 9 decembrie în cunoştinţă de cau­ză, restul fiind „lipsiţi de cultură politică şi demnitate cetăţeneas­că“. În special cei ca­re, „spălaţi pe creier“ fiind, nu i-au apreciat calităţile şi nu i-au acordat suficiente voturi pentru a accede în Parlament. Nu ne rămîne decît să sperăm că preşedintele Traian Băsescu se va dovedi ceva mai receptiv la hiperoferta făcută de curînd pe Facebook şi preluată prompt de media: „Domnule Traian Băsescu, m-aş bucura să vă fiu de folos, cu mijloacele de care dispun, în tot ce faceţi pentru ţara noastră. Am citit mii de cărţi şi poate ceea ce am învăţat din ele se va dovedi la un moment dat util în sprijinirea acţiunilor dv. Dar dacă tot ce am citit nu ajută la nimic, măcar contaţi pe faptul că sînt un om masiv şi la nevoie pot funcţiona ca bodyguard“. Lăsînd gluma la o parte, Alex. Ştefănescu e cunoscut ca fiind un bonom cu simţul umorului dezvoltat. Problema e că uneori nu-i uşor să-ţi dai seama dacă umorul său este sau nu involuntar… Din păcate, masivitatea nu reprezintă o probă eliminatorie pentru examenul de bodyguard prezidenţial, iar postul de consilier pe probleme literare nu pare să-l intereseze prea mult pe actualul preşedinte, fost poet marin ocazional, trecut de la lectura paginii de gardă a Levantului la cea a copertei întîi din În căutarea timpului pierdut, fără a-i uita evoluţia gust