Problema regionalizării a fost repusă pe tapet în aceste zile, liderii USL anunţând că vor să o includă în noua Constituţie. Varianta proiectului regionalizării apărută în presă arată că România va avea 8 regiuni – Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est. Regiunile ar urma să aibă competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional. Liderii USL au afirmat că proiectul apărut în presă nu este cel real, iar de aici au început speculaţiile. În orice caz, din dezbaterile care au loc în aceste zile reiese că în fiecare regiune vor exista consilii regionale, care se vor alege pentru un mandat de 4 ani. Premierul Victor Ponta a explicat poziţia USL şi a spus că ei vor propune o împărţire teritorială pe 8 regiuni administrative. Pentru a duce la îndeplinire acest plan e nevoie însă de referendum, care va avea loc cel mai probabil în septembrie 2013. În urma referendumului ar urma să fie aleşi conducătorii regiunilor. Pentru a reduce costurile, USL propune ca primii conducători ai regiunilor să fie aleşi indirect de către aleşii locali din regiunea respectivă, consilieri şi primari, o medie de 700-800 de aleşi locali.
Obiectivul principal al organizării administrative, respectiv a înfiinţării regiunilor administrative, este acela de a micşora decalajele de dezvoltare, existând totodată şi o miză europeană. Dacă am avea regiuni economice, fondurile europene ar fi mult mai uşor de atras. Graba cu care USL doreşte să finalizeze acest proiect ţine tot de miza europeană. În perioada 2014-2020 va începe un nou exerciţiu bugetar al UE, iar regionalizarea ar trebui făcută până atunci pentru a prinde trenul cu fonduri de la Bruxelles în noua formulă.
Un sondaj IRES realizat la sfârşitul lunii ianuarie arată că românii nu se tem de regionalizare, dar
