„Războiul steagului" a încins relaţiile dintre România şi Ungaria. Guvernele de la Bucureşti, respectiv Budapesta au adoptat poziţii dure în acest scandal. Întreaga dispută a pornit însă de la un steag. Este vorba de simbolul pe care maghiarii doresc să-l arboreze pe instituţiile oficiale din Ţinutul Secuiesc.
Povestea acestui steag este însă una interesantă. Dacă acum este un conflict major între români şi maghiari, momentul în care a fost arborat pentru prima dată steagul secuilor a reprezentant unul de fraternizare între români şi secui.
În anul 1595 Mihai Viteazul obţine două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, prima la Călugăreni şi a doua la Giurgiu. Aceste două victorii au creeat contextul favorabil pentru ca Mihai Viteazul să forţeze cucerirea Transilvaniei. Această provincie se afla sub dominaţie maghiară, fiind condusă de principele Andrei Báthory.
Unul dintre momentele cheie a fost bătălia de la Şelimbăr. Aici intră în joc Moise Secuiul, care i-a mobilizat pe iobagii secui din zona actualului Târgu Mureş. Practic, secuii s-au răsculat împotriva propriei conduceri şi au trecut de partea românilor conduşi de Mihai Viteazul. Bătălia de la Şelimbăr a fost câştigată, aportul secuilor fiind unul decisiv.
După victoria de la Şelimbăr şi intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, oraşul Tîrgu-Mureş va fi printre primele care recunoaşte stăpânirea lui Mihai Viteazul. Drept urmare, acesta îl va lua sub protecţia sa şi va acorda libertate iobagilor secui.
Steagul lui Moise Secuiul
Răscoala iobagilor secui a fost una spontană. Conduşi de Moise Secuiul, aceştia aveau nevoie de un stindard care să îi reprezinte în luptă. Steagul arborat şi astăzi de secui este stidardul pe care iobagii lui Moise Secuiul l-au arborat în războiul purtat alături de Mihai Viteazul.
