România se află într-o perioadă în care se vorbeşte aproape zilnic despre felul în care suntem văzuţi în Occident. Complexele de inferioritate ale românilor au însă rădăcini vechi, încă de pe vremea în care presa americană descoperea că pe glob există o ţară numită România. Şi atunci, la fel ca în prezent, autorităţile gândeau strategii, care acum ni s-ar părea profund imorale, pentru a spăla imaginea ţării noastre.
Călătorii americani au început să viziteze ţările române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Documentele istorice arată că, în anul 1859, Statele Unite ale Americii şi-au deschis consulat în România, iar de atunci numărul turiştilor americani a început să crească. Cei care ajungeau în ţara noastră erau, în general, diplomaţi, jurnalişti, preoţi, educatori, dar şi simpli călători. Mulţi dintre aceştia, întorşi în America, şi-au pus pe hârtie impresiile, unii publicând cărţi de călătorie, alţii articole în ziarele de peste ocean. Din păcate, niciuna dintre acele cărţi nu au fost traduse ulterior în limba română, iar modul în care ne vedeau atunci americanii a rămas o necunscută. România liberă a răsfoit o parte dintre acele cărţi care se găsesc în bibliotecile americane şi pe unele portaluri precum amazon.com.
Ruritania, spaţiu mioritic
Ca o concluzie generală, impresiile americanilor nu au fost tocmai măgulitoare la adresa românilor. Mulţi au asociat România cu înapoierea, primitivismul, mizeria, analfabetismul şi corupţia, tipice ţărilor balcanice şi Orientului. Uneori, ţara noastră a fost „botezată” Ruritania, un spaţiu imaginar care stimula creativitatea scriitorilor.
În 1940, Robert St. John, un jurnalist american, scria: „Puţine locuri din lume au fost atât de răutăcios satirizate de scriitori americani şi britanici ca România. Ani la rând, a fost decorul preferat pentru comedii muzicale şi opere comice - o ţară balcani
