România câştigă 4.7 miliarde de euro pentru 2014-2020 faţă de perioada anterioară pentru agricultura şi coeziune în ciuda unui buget strâns de 908 miliarde de euro aprobat vineri, 8 februarie, la Bruxelles. Este pentru prima data în istoria comunitară când un cadru financiar multianual se află în scădere faţă de perioada precendentă.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

În total, suma alocată României sub viitoarea programare bugetară europeană se situează în jurul a 40 de miliarde de euro, în creştere deci faţă de cele 33.5 miliarde avute între 2007 şi 2013.

România a obţinut astfel cea mai mare creştere procentuală a bugetului, respectiv 18%.

Datorita celor 19 miliarde de euro pentru politicile de coeziune (buget de investitie) şi 18.2 miliarde pentru agricultură (subvenţii pentru fermieri şi fonduri de dezvoltare rurala), România iese câştigatoare.

Unele state au pierdut din fondurile pentru coeziune sperate, pe când România se menţine pe suma de 19 miliarde avută şi între 2007 şi 2013. Ele pot fi absorbite pâna în 2023.

TVA-ul va fi deductibil din deficitul public privind aceste fonduri de coeziune, ceea ce poate aduce în bugetul de stat circa 2 milioane de euro, a precizat la Bruxelles preşedintele Traian Băsescu.

Rata de cofinanţare din partea UE pentru aceleaşi fonduri a fost in cele din urma fixata la 85%, iar o cofinanţare de 4% înainte de începerea proiectelor a fost şi ea aprobată pentru România.

Dacă România îşi prelungeşte acordul de finanţare cu FMI, procentul de 85% creşte la 95%, ceea ce practic înseamnă că România nu aduce la finanţarea proiectelor de coeziune decât 5% din costul acestora.

Şi pentru agricultură cifrele sint încurajatoare întrucât subvenţiile directe destinate fermierilor se dublează, vorbim de 11 miliarde de euro pentru viitoarea perioadă faţă de 5.5 milia