Nord
Călătoria spre Nord
spre fiorduri
ţine de o geografie a inimii
asculţi Grieg
izvorând din piatră
din apă din cer
în ţara zăpezii
brazi poleiţi întâmpină
un amurg auster
frigul se dă la o parte
face loc scânteierii
păsări oprite din zbor
au stele pe aripi
sinele tău
atinge nota de sus
dincolo de spuma răscolită
a fostelor mări
rămâi tot mai singur
Mâine îţi spui
Mâine îţi spui
va fi un alt început
implori o literă să se aşeze
pe pagina albă
îţi făureşti casa ce te poate
adăposti
de ger şi de arşiţă
de propria-ţi nelinişte
varul şi bârnele – o paradigmă
dar cine îţi scrie
pe prag cu înceţoşate culori
aici nu stă nimeni
Esenţe
Golaş, anotimpul de toamnă
spre iarnă
se risipesc nori
cromatica-i stinsă
peste nopţi coboară neputinţa
destinderii
o dorinţă de care te lepezi
o imagine ce-ţi stârneşte privirea
stoluri de gânduri îmbracă
veşmintele vechi
împletite cu nodul tăcerii
în urma lor esenţe de tuberoze târzii
undeva o lumină de veghe aprinde
steaua cea neagră din ceruri
Firimiturile zilei
Sorbi aburi
din firimiturile unei zile prea lungi
te îndrăgosteşti de umbrele serii
ele capătă o culoare de sunet
se prefac apoi în fiinţe
cu chipuri şi braţe incerte
smerite te învăluie
ca o lentă împăcare cu sine
din atingerea lor
ai vrea să păstrezi
un fulg de speranţă
sau măcar un surâs
Sărutul
De la un capăt la altul
stridenţe
culori isterice învăpăia
