Chiar dacă înainte de începutul summit-ului oficialii europeni erau optimişti în ceea ce priveşte găsirea unui compromis privind cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020, discuţiile se anunţă a fi unele tensionate şi nu este exclus ca acestea să se încheie cu un nou eşec. De altfel, reuniunea Consiliului s-a amânat cu aproape 6 ore faţă de programul stabilit iniţial tocmai datorită tensiunilor.

UPDATE 21.45(ora României): Cu o întârziere de aproape 6 ore a început prima sesiune de lucru a Consiliului European.

Azi, Cehia şi Italia au ameninţat cu folosirea dreptului de veto dacă nu vor fi aplicate tăieri mai mari. Cererea a fost formulată răspicat de Mario Monti, premierul Italiei, aflat în campanie electorală. În plus, în actuala formă, 40% din bugetul pentru perioada 2014-2020 merge pe agricultură şi subvenţii pentru fermieri. Acest lucru le nemulţumeşte pe ţările nordice care ar dori fonduri mai substanţiale pentru cercetare şi mari proiecte de infrastructură.

La sosirea la summit şi premierul britanic David Cameron a ameninţat că va bloca orice înţelegere care nu conţine reduceri substanţiale.

România ar putea obţine în jur de 40 miliarde de euro

Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles în jurul orei 14. 30. România va obține cel mai probabil 40 sau 41 de miliarde de euro la actuala alocare bugetară pe perioada 2014-2020 cu 7,8 miliarde mai mult decât în alocarea bugetară din perioada 2007-2013. Cea mai mare creștere se va înregistra la plăți directe, de la 6, 5 miliarde de euro la 11 miliarde de euro. La summit-ul din noiembrie, delegaţia României a reuşit majorarea plăţilor directe către agricultori cu 50%(de la 119 euro la hectar, în prezent, la 196 de euro, în 2020).

De asemenea, vor creşte şi fondurile pentru coeziune, România urmând să primească, cel mai probabil 21 de m