Polonia şi Ucraina, doi dintre principalii clienţi ai Gazprom, s-au declarat pregătite să investească miliarde de dolari în gazele de şist pentru a-şi reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti, un nou pas făcut de ţările din Europa Răsăriteană în lupta cu dominaţia gigantului rus, scrie AFP într-o analiză. Sursa: Reuters
De asemenea, responsabili politici din România şi Lituania, consumatori mai puţini importanţi, dar foarte dependenţi de gazul rusesc, s-au pronunţat recent public în favoarea acestor resurse de hidrocarburi numite “neconvenţionale".
In România, coaliţia de centru-stânga aflată la putere nu a prelungit moratoriul privind exploatarea gazelor de şist la expirarea acestuia, în decembrie 2012. Primul ministru Victor Ponta a sfârşit prin a se declara favorabil exploatării gazelor de şist, în pofida controverselor legate de utilizarea metodele de fracturare hidraulică.
În luna octombrie a anului trecut, premierul polonez Donald Tusk a calificat gazul de şist drept o “prioritate". Polonia, pentru care importurile din Rusia asigură două treimi din consumul de gaze naturale, intenţionează să investească 12,5 miliarde de euro pentru exploatarea unor zăcăminte evaluate la circa două miliarde de metri cubi.
Însă vestea cea mai importantă a venit din Ucraina, cel mai important client al Gazprom. Luna trecută, la Forumul de la Davos, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a semnat cu grupul anglo-olandez Shell un contract pentru zăcământul Iuzovske, din estul Ucrainei. Autorităţile ucrainene au evocat o investiţie de peste 10 miliarde de dolari, pentru o producţie potenţială de 20 de miliarde de metri cubi pe an, respectiv două treimi din volumul de achiziţiile de gaze ale Ucrainei din Rusia în 2012.
Pentru ţările din Europa de Est gazul de şist pare seducător. In Statele Unite, exploatarea acestor gaze m
