Disputele legate de steagul secuiesc au intrat într-o nouă fază. În ringul declaraţiilor a intrat ministrul de Externe din Budapesta, Janos Martonyi. El a declarat că Ungaria a avut o poziţie constantă de-a lungul ultimilor 22 de ani legată de autonomia Ţinutului Secuiesc, în sensul sprijinirii autonomiei secuilor. „Dacă o comunitate pretinde o formă de autonomie în mod democratic, societatea majoritară trebuie să ia în considerare cererea ei“, a spus şeful diplomaţiei maghiare. De asemenea, el a cerut oprirea procedurilor judiciare legate de cei care au arborat pe instituţii publice drapelul Ţinutului Secuiesc. Aceste proceduri au fost iniţiate de Prefectura Covasna. De asemenea, Janos Martonyi a lansat săgeţi către România şi a spus că situaţia trebuie gestionată cu calm, nu în atmosfera care este prezentată în presa românească. Ministrul maghiar de Externe a adăugat că Ungaria va acţiona în calitate de partener în această situaţie. El a mai spus că afişarea unui simbol de către o comunitate este un „minimum european“ acceptat. De asemenea, el a transmis autorităţilor române că relaţiile bune dintre cele două ţări şi parteneriarul strategic româno-maghiar ar putea fi puse în pericol.

Dispute „made in Ungaria“

Declaraţiile oficialilor maghiari au stârnit iritare în România. La unison, politicienii români au pus această escaladare a tensiunii pe seama disputelor interne din politica budapestană. „Această provocare are legătură cu alegerile şi cu situaţia politică din Ungaria şi nu-mi face deloc plăcere şi mi se pare incorect ca România să fie folosită ca subiect în alegeri în ţara vecină“, a spus premierul Victor Ponta. La rândul său, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat că le cere politicienilor din Ungaria să nu-şi mai exporte disputele. El a mai spus că, săptămâna viitoare, parlamentarii maghiari din afara Ungariei se vor înt