La Şcoala Gimnazială Tichileşti a avut loc astăzi, o activitate de educaţie cultural-civică , iniţiată şi coordonată de prof. de biologie Eugenia Lăzărică şi prof. de informatică Şerban Nicoleta, la care au participat elevii claselor a V a , A şi B.

Activitatea, intitulată sugestiv ” Roşia Montană, ca un mistreţ cu colţi de argint ” a fost realizată cu ocazia împlinirii a 1882 de ani de atestare documentară a localităţii miniere Roşia Montană, din judeţul Alba şi se integrează în suita de manifestări organizate în ţară, în scopul interzicerii proiectului iniţiat de o firmă străină , ce vizează deschiderea celei mai mari exploatări aurifere de suprafaţă din Europa , prin folosirea cianurii de potasiu.

Roşia Montană are o existenţă milenară , fiind cunoscută dinaintea cuceririi Daciei , ca una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metaleor preţioase din Europa.Cunoscută sub numele de Alburnus Maior, este menţionată prima dată pe tăbliţele cerate ( în număr de 25 ) , descoperite în galeria Cătălina-Monuleşti şi datate 6 februarie 131.

Iniţiată de romani, exploatarea aurului şi argintului de aici a fost continuată timp de sute de ani , dar , în ciuda acestui fapt , zăcămintele rămase sunt extrem de bogate , fiind vorba de sute de tone de aur şi argint , ce sunt „ vânate ” de o firmă specializată din străinătate , care , dacă va reuşi să obţină aprobările necesare , va lăsa în urmă munţi de steril şi un mediu toxic , otrăvit cu cianură , pentru zeci de ani.

În deschiderea manifestării , elevilor le-au fost expuse principalele repere al istoriei acestei localităţi , precum şi posibilele afectări ale mediului natural , survenite în urma începerii exploatării zăcămintelor de aur şi de argint , cu tehnologia bazată pe cianuri. S-a expus şi punctul de vedere al mai multor instiuţii culturale şi religioase , de rangul cel mai înalt ,