Iată o poveste şi o concluzie: "În anii 1874-1875, Grigorescu petrece mai mult timp la Bacău şi în împrejurimi, realizând o serie de studii, capete de expresie şi portrete de o mare forţă psihologică. Chipurile de evrei patriarhali l-au atras prin înfăţişarea lor pitorească, dar şi pentru prestigiul acordat femeii de Rembrandt".
Între acestea se remarcă "Evreul cu caftan" a cărui imagine construită în tuşe largi ce conferă imaginii o mare forţă de sugestie, s-a bucurat de un mare succes. Ca urmare, după acest portret s-au făcut mai multe copii, din care una se află în Muzeul Naţional de Artă al României. Copia din colecţia Ferdinand Alexandrescu executată cu precizie de pictorul Dimitrie Serafim a fost vândută cu mai mult timp în urmă de urmaşii acestuia.
Măiestria şi calităţile plastice ale lucrării de faţă ne îndeamnă să presupunem că poate fi acest tablou." Precizările sunt făcute de reprezentanţii Casei Alis care are în ofertă aceată copie declarată: Evreu cu caftan (copie de epocă dupa N.Grigorescu), ulei pe pânză, 81x66cm, semnatura ştearsă, stânga jos. Nu un fals, deci. Dar probabil că prin ştergerea semnăturii cineva a încercat să încurce lucrurile. Din povestea de mai sus aflăm două chestiuni importante: există copii exemplare după Grigorescu, unele chiar în Muzeul Naţional de Artă, iar unul dintre artiştii care le-au exersat este portretistul excepţional Dimitrie Serafim. Acest Serafim, fiul unui pictor de biserici originar din Varna, a învăţat de mic deprinderile artistice. A studiat cu Aman şi Tattarescu, apoi la Paris, prin 1888. Nicolae Grigorescu l-a influenţat şi el enorm. Toată lumea i-a admirat talentul… dar opera nu s-a închegat. Impresionist, dar mai ales portretist, subtil în surprinderea expresiei umane, nu a făcut pasul spre tehnici moderne. A rămas printre contemporani un academist care refuza experimentele, profesor mediocru c
