Avea dreptate Adrian Cioroianu, atunci când într-o carte a sa apărută în limba franceză la Editura Curtea veche din Bucureşti (Ce Ceauşescu qui hante les Roumains, 2004) îşi vedea concetăţenii bântuiţi de fantoma Dictatorului executat la 25 decembrie 1989.

Ceauşescu, regimul său, obiceiurile sale reale sau inventate fac mereu parte din ceea ce aş numi meniul de criză al oricărei televiziuni, pe fondul unor imagini arhicunoscute auzindu-se în valuri, atunci când te aştepţi mai puţin, nu doar la ocazii comemorative, vocile a tot felul de comentatori mai mult ori mai puţin avizaţi.

Departe de mine gândul de a minimaliza amploarea răului făcut României şi românilor de Ceauşescu, de familia sa şi de socialismul său dinastic. Nu cred însă că nu ar fi justificată întrebarea de ce nu se are parte de un interes cel puţin egal predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, regimul lui (cel în care, de altminteri, s-a format şi a prins gustul puterii absolute Nicolae Ceauşescu însuşi), mai cu seamă că regimul acestuia, parte a comunismului românesc de esenţă stalinistă, are pe conştiinţă crime mult mai numeroase şi mai odioase.

Avem rafturi întregi de bibliotecă cu cărţi consacrate feluritelor aspecte ale dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, avem doar câteva cărţi mai importante despre anii regimului Dej. Citez, fără pretenţia de a realiza o enumerare completă, scrierile lui Vladimir Tismăneanu Fantoma lui Gheorghiu- Dej (Editura Univers, Bucureşti, 1995) şi Stalinism pentru eternitate (Polirom, Iaşi, 2005), sintezele Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (Humanitas, Bucureşti, 1998) de Stelian Tănase şi Pe umerii lui MarxO introducere în istoria comunismului românesc ( Curtea veche, 2005) de Adrian Cioroianu.

”Aşa s-a născut omul nou În România anilor ’50” de Dorin-Liviu Bâtfoi

Cartea lui Dorin-Liviu Bâtfoi, Aşa s-a născut omul nou În România anilo