Prefectul de Mureş Corneliu Grosu a declarat joi într-o conferinţă de presă că şase instituţii din judeţ, printre care primării, unităţi de învăţământ şi un spital, s-au „aliniat ordinului primit de la Budapesta“ şi au arborat steaguri secuieşti.
Grosu a afirmat că va aplica legea, întrucât există trei acte normative care lămuresc când, unde, cum şi de către cine sunt arborate steagurile altor state, alături de steagul şi însemnele României.
El a refuzat să nominalizeze instituţiile, menţionând că sunt din localităţi precum Sovata, Fântânele, Ghindari şi Pănet. Întrebat cum a aflat de această situaţie, prefectul a răspuns că a fost sesizat şi a primit de la un cetăţean poze cu o astfel de primărie care a arborat steagul secuiesc. Ca urmare, a trimis deja o adresă acelei administraţii locale şi aşteaptă un punct de vedere.
În opinia lui Corneliu Grosu, în prezent este o adevărată „furie a steagurilor“, iar disputele legate de arborarea steagurilor secuieşti reprezintă un „atac asupra României“.
„Îmi asum răspunderea pentru cuvântul atac asupra României, chiar dacă el are ţintă poate ceea ce iubim cel mai mult, simbolistica românească, steagul românesc, însemnele româneşti şi imnul românesc. (..) Nu s-a mai întâmplat ca să vii, în detrimentul însemnelor naţionale ale unui stat, să exacerbezi afişarea de însemne ale altor organizaţii, care, la un moment dat, nici ele nu-şi găsesc o unanimitate de susţinere în rândul celor pe care pretind că îi reprezintă“, a spus Grosu, citat de Mediafax.
Scânteia conflictului a sărit în urmă cu câteva zile, atunci când steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala unde era învestit în funcţie noul prefect al judeţului Covasna.
Ca urma a acestui gest, secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni sim