Background: Ungaria nu a recunoscut, niciodata, consecintele Tartatului de la Trianon.
Obiectivele actiunii guvernelor succesive din Ungaria: repunerea, graduala, in discutie a clauzelor Tratului, in modalitati diferite, nu in forma clasica a revizionismului teritorial ci prin componenta “drepturilor colective” ale minoritatilor, vizand de fapt autonomia (etnica) teritoriala locala (“autodeterminarea minoritatilor”), ca prima etapa.
Context: Romania si Ungaria sunt membre NATO si UE, ceea ce nu permite punerea in discutie a frontierei comune. De aceea, accentul s-a deplasat, mai intai, spre drepturile omului si apoi spre drepturile minoritatilor, ca instrumente ale schimbarii statutului teritorial al unor zone din Transilvania.
Ideea de baza a expertilor de la Budapesta a fost aceea de a consacra, in plan international, drepturile colective ale minoritatilor. Spre deosebire de drepturile individuale ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale,drepturile colective ar sugera ca exista o colectivitate etnica asezata pe un anumit teritoriu, colectivitatea respectiva trebuind sa obtina autonomie teritoriala. Este ceea ce reprezentantii Ungariei si prietenii lor au incercat, in ultimii ani, sa introduca in documentele Consiliului Europei. Sa fie clar – nu este vorba de obiectivul descentralizarii, valabil pentru toate colectivitatile locale, ci de autonomia teritoriala etnica a comunitatilor de maghiari.
Antecedente: Au fost numeroase. Reamintesc Legea ungara adoptata tot la initiativa guvernului Orban referitoare la acordarea cetateniei maghiare pentru etnicii lor traind in strainatate, inclusiv in Romania. Atunci, actionand eficient in plan extern, am determinat, in 2001, guvernul Orban sa-si modifice legea si e adevarat, in acele conditii, Orban a pierdut si alegerile parlamentare.
Motivele actiunii intensificate actuale:
1) re
