Consiliul European de la Bruxelles şi-a atins scopul, după rundele aspre de negocieri.Marii contribuabili la bugetul UE s-au înfruntat cu statele slab-dezvoltate, iar, în final, au găsit soluţia de compromis: diminuarea bugetului multianual cu 34 de miliarde de euro. Ce a cîştigat şi ce a pierdut România după aceste lungi tratative?
Uniunea Europeană a trăit în ultimele două zile sub semnul negocierii.Liderii statelor comunitare s-au întâlnit, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European , pentru a relua discuţiile privind bugetul UE din viitorii şapte ani. Şefii de stat şi de guvern s-au aşezat la masă cu lecţia financiară învăţată, iar timp de 24 de ore au aşternut, atent, cifre pe hârtie, au făcut calcule, şi, apoi, au tras linie.
Departe de tensiunea tratativelor, jurnaliştii se înfruptau de la masa mai marilor Europei cu firimituri aruncate prin intermediul reţelelor de socializare. Iar, după o noapte albă şi mai multe etape de amânare, însuşi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a dat vestea cea mare: „A meritat efortul să aşteptăm”. Aşa a sunat mesajul, pe twitter, a liderului CE. Poate părea banal, dar, prin această postare, europenii au aflat câţi bani vor avea de primit pentru tot restul deceniului.
În cifre, bugetul UE în intervalul 2013-2020 va fi de 960 de miliarde de euro, cu 34 de miliarde mai mic faţă de exerciţiul bugetar 2007-2013. Aceste cifre seci sunt, astăzi, definiţia europeană a compromisului. Cei puternici au câştigat din nou duelul cu cei slab-dezvoltaţi.Britanicii, sprijiniţi puternic de Germania (cel mai mare contribuitor la bugetul UE), au susţinut vehement un buget de austeritate şi l-au obţinut.Decizia are şi implicaţii istorice, fiind pentru prima dată când se taie din bugetul Uniunii în decursul întregii sale existenţe.
Cât a câştigat România
„A fost greu, dar mi-a plăcut”, aşa a c
